Care-i treaba cu corpul? – ALEXANDRU DINCOVICI

Conceptul de corp merită un loc aparte în absolut orice discuție antropologică, atât în legătura cu teoria cât și cu practica etnografică. Pentru cei mai mulți oameni din afara disciplinei, intersecția dintre antropologie și corp, sau chiar dintre sociologie și corp, este una mai degrabă de suprafață, și se oprește la corpul-obiect și intersectarea sa cu alte două concepte cel puțin la fel de problematice – societatea și cultura. Discuțiile majoritare despre corp sunt despre înscrierea sa în anumite practici sociale și/sau culturale, despre standarde corporale și implicit ale frumuseții și se opresc, de multe ori, la suprafața pielii sau la anumite activități pe care le facem cu corpul. Pentru antropologie, însă, adevărata miză este problematizarea corpului în raport cu însăși practica etnografică, și readucerea sa în prim planul cercetării prin conștientizarea celorlalte dimensiuni ale sale și intersectarea cu mediul, sistemul cognitiv și, în sens mai larg, însăși percepția noastră despre lume. Corpul este punctul nostru de plecare în orice activitate, așa că orice fel de cercetare antropologică are datoria de a pleca de la corp și conștientizarea explicită a acestei premise. Implicațiile sunt majore și țin de abdicarea de la gândirea dualistă și opozițiile ierarhice de tip corp-minte, ducând printre altele la încetarea trivializării corpului și includerea sa în teme de cercetare considerate mai degrabă de domeniul celuilalt termen al perechii, mintea. Putem, astfel, vorbi de corp inclusiv atunci când ne uităm la un domeniu aparent teoretic precum analiza financiară, sau, mai aproape de noi, la dezbateri despre învățare, educație și cum includem o materie precum sportul în programa școlară, prin intermediul unui manual teoretic.În lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de Dona Arnakishttps://antropedia.com/sfertulacademic/alexandru-dincovici-care-i-treaba-cu-corpul/

Om Podcasten

Sfertul Academic este un proiect editorial digital care aduce împreună cercetători din științele sociale, actori și artiști ilustratori cu scopul de a populariza antropologia, oferind publicului larg acces la resurse fundamentate teoretic și înrădăcinate în cercetări de teren aprofundate, care de regulă au o circulație limitată la comunitatea academică. Apărută în anul 2020, colecția de debut a platformei Sfertul Academic reunește contribuțiile a 37 de cercetători din științele sociale, 13 ilustratori și 2 actori și cuprinde 40 de articole, fiecare dintre ele însoțite de versiunea podcast și de o ilustrație inspirată din conținutul textului. Temele abordate pun în lumină concepte centrale din teoria antropologică, cum ar fi: ordine morală, structură și agentivitate, cultură materială, relații de putere, relații de schimb, sisteme de cunoaștere, gen, identitate, sine și societate. Totodată, aduc perspective noi asupra unor subiecte familiare, de actualitate: mediu, migrație, inegalități sociale, privatizare, dezvoltare personală, turism, și altele. Nu în ultimul rând, dezvăluie lumi sociale mai puțin cunoscute, din România, dar și de peste hotare: Egipt, Ghana, Japonia, Rusia sau Abhazia sunt doar câteva dintre locurile pe care ni le aduc mai aproape cercetările incluse în acest volum digital. Celor 40 de articole publicate li se adaugă o nouă serie de 60 de materiale originale, pe același format: text, podcast și ilustrație, care vor fi publicate în intervalul ianuarie 2022 - mai 2023. Sfertul Academic este un proiect al start-up-ului de cercetare socială Antropedia, cofiinanțat de AFCN, inițiat și coordonat de Maria Rădan-Papasima. Coperta colecției este realizată de Alexandru Nimurad.